marți, 19 mai 2009

Tot aia...

Azi am avut teza la romana....o fost relativ ok, daca nu ar fi fost o vorbarie continua cu subiecte de genu: doamnaaa da ce sa fac la punctul 3, doamnaaa ce sa fac la punctu x?....mda...si pe langa astea nici nu am avut curent in sala...deci am dat teza pe neve...:))...esential e ceea ce am scris la teza, si anume am avut pe langa multe altele de scris si o poveste....am ales ca personaj principal o femeie...tema textului am primit-o din enunt si era: tinerete fara batranete si viata fara de moarte....ok...incep sa scriu: femeia respectiva despre care ziceam mai sus merge sa viziteza casa bunicilor ei (ambii decedati)...si merge sa vada ce mai e prin podul casei (tipa fiind pasionata de fotografie si sperand sa gaseasca ceva cadre bune)...gaseste un vechi cufar si il deschide...in interior vede o carte mica si cu aspect foarte nou fata de ce sa astepta sa gaseasca pe acolo....incepe sa o rasfoiasca si se adanceste din ce in ce mai mult in lectura....la un moment dat se opreste nelinistita din citit si speriata pleaca cu repeziciune din casa...de ce? pai pentru ca in cartea respectiva si-a citit toata copilaria si adolescenta in cele mai mici detalii....ce e straniu? cartea era jurnalul bunicii ei...in drumul grabit spre casa, tipa are probleme cu masina si e nevoita s-o ia pe jos....intra intr-o pestera unde parca incepe sa-si piarda ponderabilitatea si se cufunda intr-o stare de beatitudine profunda....dupa un timp (nedeterminat) tipa se trezeste afara impreuna cu un tip...(clasic: tipul o scoate din pestera si o place, bla, bla, bla)...impreuna cu tipul incearca sa-si dea seama unde se afla si cauta defapt acolo....pana sa se dezmeticeasca bine...tipu dispare...femeia isi reia cursul gandurilor si isi continua viata.....deosebirea era ca nimic nu mai era ca inainte de intamplarile respective...se simtea cumva ciudat...pustiita, goala...fara chef de nimic si mereu in asteptare si in cautarea a ceva....nici ea nu-si putea da seama ce cauta....dupa mult timp se intalnescte din nou cu tipul care a scos-o din pestera si brusc isi deruleaza toata viata in fata ochilor...si isi da seama ce cauta de atata vreme...era ceva pe cat de simplu pe atat de important...ceea ce defapt cautam cu totii...tinerete fara batranete si viata fara de moarte....da, nu-i o chestie de poveste...chiar putem avea asta...cum? prin persoana pe care o asteptam toata viata si in final o gasim...ea ne ofera sentimentul ca ramanem mereu tineri si ca nu murim niciodata....si nici nu murim....fizic da...da sufletul nu ne moare....mai mult, ramane alaturi de persoana respectiva....si asa gaseste tipa ce cauta defapt....si referitor la asa-zisul jurnal? pai defapt era jurnalul ei...ea era femeia batrana revenita in acea fiinta tanara...nu pentru a-si gasi persoana iubita...pentru ca o gasise deja....dar oricat de fericiti am fi...tot avem nemultumiri...si astea nu ne lasa sufletul sa se odihneasca....ok...asta a fost ce am scris pe scurt...ce ma mira e cat de mult m-am adancit in poveste si cat de mult am crezut in ea...mda, stiu ca e siropos si aiurea...da asta e...asa am simtit...si prefer sa-mi expun sentimentele oricat de penale si aiurite ar fi, decat sa fiu o ignoranta si sa mi le reneg....bye!

2 comentarii:

elvism00dy spunea...

la naiba ku tezele:))...vine vacantza:X...:>...be fashion :)>-

(c) Andreea Larisa Blidariu spunea...

imi chiar place ce ai scris:) felicitari>:D<